Migrena oculară este un tip foarte rar de migrenă. Cu toate acestea, atunci când apare, mai ales pentru prima dată, ea stârnește de obicei o puternică îngrijorare și nu numai pentru persoana care se confruntă cu migrena oculară, ci și pentru medic. Acest lucru este strâns legat de simptomele pe care le dă migrena oculară, inclusiv tulburările vizuale tranzitorii, unilaterale și orbirea monoculară bruscă. Ce alte simptome poate da migrena oculară, cum se diagnostichează și cum se tratează?
Migrena oculară poate fi definită în mai multe moduri diferite – și trebuie subliniat de la început că termenul este de fapt folosit pentru a descrie o serie de afecțiuni foarte diferite. De fapt, migrena oculară (cunoscută și sub denumirea de migrenă retiniană) este asociată cu tulburări vizuale unilaterale.
Uneori, însă, o formă de migrenă este denumită migrenă oculară, care este migrena cu aură.
Acest lucru se datorează faptului că diverse tipuri de tulburări vizuale apar de obicei în timpul aurei migrenei. Există, totuși, o trăsătură care diferențiază clar aceste două probleme una de cealaltă: în cazul migrenei cu aură, problemele de vedere afectează ambii ochi, în timp ce în cazul migrenei oculare, tulburările apar doar la un singur ochi.
Migrena oculară este, de fapt, unul dintre cele mai puțin frecvente tipuri de migrenă – este chiar dificil de citat vreo statistică specifică privind prevalența acesteia. S-a sugerat că această afecțiune este mai frecventă – ca și în cazul altor tipuri de migrene – la femei.
Migrena oculară are diverse cauze
În general, se crede că cauzele migrenei oculare – cel puțin în parte – pot fi aceleași cu cele care stau la baza migrenei clasice, mult mai frecvente, care se manifestă prin dureri de cap. Dacă acesta este cazul, atât genele moștenite de la părinți, cât și diverși factori de mediu ar influența apariția afecțiunii.
Cu toate acestea, se subliniază faptul că anumite patomecanisme pot fi totuși unice doar pentru migrena oculară.
O ischemie unilaterală și tranzitorie a structurilor oculare, cauzată de apariția unui vasospasm al vaselor care le alimentează cu sânge, ar putea duce la apariția problemei din acest punct de vedere.
De asemenea, s-a emis ipoteza că migrena oculară este cauzată de diverse tulburări în transmiterea impulsurilor în fibrele nervoase care alimentează retina.
Simptomele migrenei oculare sunt de obicei dureroase
Principalul simptom al migrenei oculare este reprezentat de tulburări vizuale care afectează doar un singur glob ocular. De obicei, aceasta ia forma unei pierderi de vedere – unii pacienți se confruntă doar cu orbirea parțială a unui ochi în timpul unui atac de acest tip de migrenă, în timp ce alții pot fi chiar complet orbi.
Aceste simptome durează pentru diferite perioade de timp – uneori câteva minute, alteori câteva minute – dar, în general, odată ce migrena oculară a dispărut, funcția vizuală a pacientului revine complet la normal.
Cu toate acestea, migrena oculară nu este asociată doar cu probleme de vedere. Ea poate fi însoțită de dureri de cap (trebuie subliniat, totuși, că, în cazul acestei probleme, durerea nu este întotdeauna însoțită de tulburări vizuale).
O migrenă oculară apare, de obicei, de aceeași parte cu tulburarea vizuală. Natura și severitatea acesteia corespund, de obicei, unei migrene tipice.
Încă alte simptome posibile ale migrenei oculare sunt:
hipersensibilitate la lumină, la sunete și la diverși alți stimuli
greață
vărsături
Migrena oculară – diagnostic
Diagnosticul migrenei oculare presupune în primul rând întocmirea unui istoric medical cu pacientul (concentrându-se pe plângerile pe care le resimte) și efectuarea unui examen oftalmologic.
Acesta din urmă este și mai important – constatarea absenței oricărei anomalii retiniene poate, într-un fel, să confirme diagnosticul prezumat de migrenă oculară.
Dacă un pacient suferă de migrene oculare, este puțin probabil ca atacurile ulterioare ale acestora să îi provoace vreo îngrijorare. Cu toate acestea, cu siguranță nu este cazul unui prim episod de migrenă retiniană – în această situație, apariția tulburărilor vizuale unilaterale este, de obicei, o sursă de anxietate puternică.
Acest lucru nu este surprinzător – alte cauze posibile ale pierderii bruște a câmpului vizual la un ochi sau ale orbirii monoculare complete pot fi afecțiuni atât de grave precum, printre altele:
- tulburări vasculare asociate cu diverse boli autoimune
- arterita cu celule gigantice
- tromboza vaselor care alimentează cu sânge structurile ochiului
- dezlipire de retină
- accident vascular cerebral
- tumori ale sistemului nervos central
Înainte de a se putea pune diagnosticul de migrenă oculară, este necesar să se excludă afecțiunile menționate mai sus, precum și alte afecțiuni care pot duce, de asemenea, la tulburări vizuale monoculare – din acest motiv, unui pacient care prezintă pentru prima dată simptome compatibile cu migrena oculară i se poate efectua un număr extrem de mare de examinări diferite, inclusiv examenul oftalmologic menționat anterior, dar și un examen neurologic și examinări imagistice (de exemplu, tomografie computerizată a capului).
Tratamentul migrenei oculare
Tratamentul migrenei oculare este uneori similar cu cel al persoanelor care suferă de migrene tipice.
Pacienților li se pot prescrie medicamente pentru utilizare imediată (cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene), precum și preparate luate pentru a preveni alte atacuri de migrenă oculară – exemplele includ anticonvulsivante, antidepresive triciclice și beta-blocante.
Există, totuși, o diferență semnificativă în ceea ce privește managementul pe termen scurt al migrenei oculare – la pacienții cu migrenă oculară, se evită mai degrabă utilizarea triptanilor (aceste medicamente sunt considerate a fi printre cele mai eficiente în ameliorarea migrenei, dar, deoarece pot duce la vasoconstricție – care, la rândul ei, poate fi cauza unui atac de migrenă oculară -, ele sunt mai degrabă nerecomandate în acest tip de migrenă).
Pacienților care dezvoltă migrene oculare li se recomandă, de asemenea, să încerce să evite factorii care favorizează atacurile de durere.
Aceștia variază, dar, de obicei, atacurile sunt provocate, printre altele, de un somn inadecvat, de anumite alimente sau de un stres sever.
